3 iul. 2010

Imaginaţie...

Pasiune, entuziasm, dorinţă, imaginaţie, un tumult de sentimente care de cele mai multe ori apare în corelaţie cu o persoană faţă de care ne simţim atraşi, o persoană care ştie să ne provoace astfel încât doza noastră de entuziasm să devină mai accentuată. Genul de provocare incitantă, în care imaginaţia încearcă să surprindă prin gesturi care duc la o apropiere mai mare. Imaginaţia învaţă să înţeleagă dorinţele celuilalt, învaţă să îmbrace forma unor lucruri profunde, al lucrurilor care rămân, indiferent de ce se va întâmpla peste un timp. Lucruri frumoase, care mai târziu se transormă în gânduri care readuc un zâmbet.

Imaginaţia sunt eu, imaginaţia ascunde dorinţa, sentiment. Imaginaţia ţine loc de toate cuvintele de care nu am nevoie. Imaginaţia este colacul de salvare în orice moment de plictiseală sau de impas şi învaţă să fie cât mai spontană.

Voi cât de mult vă folosiţi de imaginaţie? Credeţi că dacă facem cât mai des apel la ea, reuşim să păcălim monotonia? Dacă imaginaţia este alimentată de cunoştinţele pe care le acumulăm în timp, putem fi mereu inventivi sau uităm să mai surprindem prin imaginaţie?

20 de comentarii:

  1. Imaginaţia, iată o parte integrată din mine :D
    Cu toate astea, părerea mea e că oricât de plin de imaginaţie ai fi, trebuie să existe acel cineva care să ştie să răspundă, să îţi facă rotiţa aia să se învârtă :D

    RăspundețiȘtergere
  2. @Iulia: Exact, ce poate fi mai frumos ca atunci cand imaginatia iti este provocata si gaseste raspuns? Imi place combinatia aceasta :D

    RăspundețiȘtergere
  3. sigur... e buna si imaginatia, dar sa o tii legata, ca de pleaca de nebuna... cine stie unde ajunge
    si eu o folosesc dar o tin lagata cu sarma ghimpata... da mine, ca mie frica sa nu o ia razna...si mai face cine stie ce minunatii :D
    din cand in cand... dupa ora 10 noaptea... o las si eu sa zboare, ca atunci nu prea poate face daune... ca e prea intuneric =))

    Pana acum nu prea am avut ocazia, sa ma folosesc de imaginatie

    RăspundețiȘtergere
  4. @Black Angel: In combinatie cu persoana si locul potrivit, cred ca o sa-ti faca placere sa apelezi la imaginatie. De multe ori, scoate la iveala parti foarte frumoase ale noastre :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Am ajuns la un punct al vietii mele cand nu-mi mai permit sa visez sau sa apelez la imaginatie pentru a ma simti bine, pentru a scapa de plictiseala. Oricum eu sunt o persoana extrem de realista...

    RăspundețiȘtergere
  6. @Summer: Picasso spunea: "Tot ceea ce iti poti imagina este real". De multe ori imaginatia este in stare latenta si asteapta acel ceva care sa stie sa o provoace :) Realismul are rolul sau, dar in amestec cu imaginatia, fiecare zi devine o provocare, cred eu :D

    RăspundețiȘtergere
  7. Pai tocmai asta spuneam, m-am cam saturat ca fiecare zi sa fie o provocare! Am obosit. Am nevoie mai mult ca oricand de liniste, mai ales mentala. :(

    RăspundețiȘtergere
  8. @Summer: In cazul acesta, iti doresc sa gaseseti aceasta liniste si treptat ea sa duca la un echilibru interior :D

    RăspundețiȘtergere
  9. Imaginatia e vitala, doresc sa o folosesc la orice... numai ca unii au prea multa :P

    RăspundețiȘtergere
  10. @Unnousens: Sper ca totusi sa o foloseasca intr-un mod util :D

    RăspundețiȘtergere
  11. nu stiu ce m-as face fara. n-as putea sa traiesc si mai ales n-as putea sa adorm noaptea...

    RăspundețiȘtergere
  12. @ Alexandra, eu sunt un pic mai in vârsta, am prins si Revolutia....in noaptea de 21 Decembrie 1989 ce crezi tu ca se striga, printre altele? "Exista Mos Craciun!". Un asemenea exercitiu de imaginatie aplicata n-am cum sa-l uit.

    Eu...imaginatie nu prea am, desi uneori o mai iau pe cararile fanteziei. Sper ca la un moment dat una din carari sa devina autostrada.

    RăspundețiȘtergere
  13. @Dragos FRD: Wow..."Exista Mos Craciun..". Nu am aceasta experienta, dar probabil ca in astfel de momente, imaginatia atinge cu totul alt nivel.

    Si unde ai vrea sa duca aceasta autostrada? :-D

    RăspundețiȘtergere
  14. @ Alexandra, pai am aflat un lucru foarte interesant de curând, si anume ca e foarte important sa nu ne maturizam....sa ramânem copii...sa ne pastram imaginatia vie...sa ne incredem si in imaginatie, nu doar in zona logico-rationala. Unde sa ma duca autostrada? As raspunde ca Alice in Wonderland, "oriunde"... Dar sa stii ca am si raspunsuri speciale, intrucât am câteva target-uri. Unul din ele ar fi sa-mi imaginez câteva zile viata in Mesopotamia, acum 5.000 de ani. Apoi...as vrea sa fiu de fata la constructia piramidei lui Keops, sa vad cu ochii mei daca au pus mâna si niscaiva extraterestri. M-ar interesa si o zi din viata Atlantidei, in special ACEA zi.

    Vezi dara..eu proiecte am :-)

    RăspundețiȘtergere
  15. @Dragos: Cu asa planuri interesante, pot spune ca imi place cum "lucreaza" imaginatia ta :)

    RăspundețiȘtergere
  16. @ Alexandra, "apare în corelaţie cu o persoană faţă de care ne simţim atraşi, o persoană care ştie să ne provoace astfel încât doza noastră de entuziasm să devină mai accentuată". Nici nu stii cât de dureros de adevarata este fraza asta pentru perioada prin care trec....

    RăspundețiȘtergere
  17. @Dragos: :D Cred ca te inteleg putin...pentru ca si eu trec prin ceva asemanator. Adica randurile de care spui, le-am scris cu gandul la o persoana care ma intriga si pe care mi-ar placea foarte mult sa o cunosc. Deocamdata, admir aceasta persoana din umbra :D

    RăspundețiȘtergere
  18. @ Alexandra, pentru tine e mai usor....tu esti tipa si, prin definitie, imaginatia femeilor e mai bogata. Ai blogul asta extraordinar (cel putin pentru mine) care te trimite direct la imaginatie (ca doar d-aia se cheama Wonderland), unde am gasit un partener de discutie foarte de treaba, si iti exersezi partea logico-rationala prin natura meseriei. Dar eu sunt inginer chimist, nu-mi practic meseria si sfatul pe care il tot primesc de multa vreme este "maturizeaza-te odata!". N-am de gând sa ma maturizez, dar insistenta cu care sunt sfatuit ma face sa cred ca procedez eronat si imi inhiba imaginatia de copil..

    RăspundețiȘtergere
  19. @Dragos: Mersi :) Si mie imi face placere sa discut cu tine :)

    Orice am face,nu avem cum sa multumim pe toata lumea. Important e sa fii tu impacat si cred ca putem atinge stari foarte frumoase daca ne lasam imaginatia libera. Cat despre copii...daca ne gandim, ei intai isi imagineaza lucrurile, apoi le traiesc. Ei sunt speciali, pentru ca de cele mai multe ori sunt capabili sa-si imagineze la un nivel atat de frumos, pe care noi nu-l mai putem atinge.

    Pe cand la maturitate, suntem prinsi in atatea lucruri, incat imaginatia iese din cotidianul nostru. Cred ca toti trebuie sa lasam copilul din noi sa iasa la suprafata, macar din cand in cand :D

    RăspundețiȘtergere