5 iun. 2010

Relaţii şi comparaţii

Cred ca cel mai adesea conversaţiile pe care le avem cu prietenii sunt despre relaţii, aşteptări, dorinţe, greşeli pe care trebuie să învaţăm să ni le asumăm, sau despre lucruri care ne deranjează dar nu stim cum să le spunem. Cum în ultima vreme sunt împotriva definirii lucrurilor, cu atât mai puţin a sentimentelor, m-am gândit cu ce aş putea compara o relaţie, mai ales una la care ţin.

Ei bine, v-aţi trezit într-o noapte şi aţi simtit nevoia de aer curat? Mie mi se mai întâmplă uneori şi îmi place să deschid fereastra şi să privesc în jur. Intr-una din aceste nopţi, privind la blocurile din faţă, vedeam cum la unele apartamente luminile se stingeau,iar la altele se aprindeau. Atunci m-am gândit că probabil asa este şi în inima noastră: un sentiment apare, altul dispare, le putem varia, dar nu le putem păstra pe toate în acelaşi timp.

Pornind de la lumini, mă gândesc că asa este şi o relaţie: ca o clădire în care păşim împreună. Nu are un numar definit de camere şi fiecare nouă cameră are farmecul ei. Tot ce ştim în momentul în care păşim este ca în primele camere locuiesc: Sinceritatea, Comunicarea, Respectul, Dăruirea, Înţelegerea. De fiecare dată cand ne rătăcim într-una din celălalte camere sau ne simtim sufocaţi de atmosfera de acolo ar trebui să ne întoarcem în primele camere pentru a reveni la sentimente mai bune. Apoi, mai sunt camere care sunt o combinaţie a primelor şi este atât de frumos să le descoperim pentru că sunt trăiri ce în timp ne formează ca şi persoane.

Nu trebuie să facem ceva pentru că ne aşteptam ca şi cealaltă persoană să facă la fel, ci trebuie să facem pentru că aşa simţim. Nu trebuie să comparăm cu experienţe anterioare, trebuie doar să ne concentrăm pe ceea ce este în prezent. Nu trebuie să ne purtam ca şi când am avea 2 ani şi ni se cuvine totul, ci trebuie să avem răbdare şi să încercăm să înţelegem. Chiar dacă nu putem parcurge toate camerele deodată, sau chiar dacă uneori simţim că vrem să părăsim clădirea, cred că aproape orice îşi găseşte rezolvarea dacă ştim să găsim echilibrul între sinceritate,comunicare, respect,dăruire si înţelegere. Poate că în felul acesta ajungem să aprindem luminile împreună şi să ne bucurăm de ceea ce descoperim. Poate că în felul acesta învăţam să evităm multe nimicuri care ar duce doar la nişte camere aparent frumoase, dar lipsite de acel ceva care să ne facă să vrem să descoperim totul.

Voi cu ce aţi compara o relaţie?

17 comentarii:

  1. cu ce??....cu un Puzzle: daca nu ai anumite piese ,nu il poti completa,si nu o sa stii ce era:_*!....
    Un puzzle pt ca fiecare piesa are o alta forma iar pentru fiecare piesa exista o alta piesa care i se potriveste si se completeaza!!Pacat ca puzzle-uri complete nu se mai gasesc!! intotdeauna piesa potrivita din primul puzzle se gaseste in alt puzzle!Si numa constructorul e de vina! ca pune piesele incurcate intre puzzle... ori din greseala, ori ii place sa se distreze!!. personal il anunt ca eu is satul de jocul asta al lui ..... ca pt mine nu e distractiv deloc !! am sa ii dau foc la fabrica!! Am sa intru in cartea de istorie.. cu supranumele de NERONE 2 =))

    Vreau sa ma ia ca muncitor la el in fabrica!!cred ca e mai fain sa le construiesc acele piese decat sa completez Puzzle-uri...

    RăspundețiȘtergere
  2. a da! complicata treaba cu relatiile astea!!
    P.S. facem un schimb de link?

    RăspundețiȘtergere
  3. @Black Angel: Interesanta comparatie :) Intr-adevar, cred ca este foarte important ca persoanele sa se completeze. Eeee, cred ca exista si puzzle-uri care sa fie aproape complete :D Depinde, de la relatie la relatie :)

    @Realbadpisy: Sigur ca da, cu mare drag :) Te-am adaugat ;)

    RăspundețiȘtergere
  4. ... poate ... puzzle-urile complete...le are cine le merita!!:-*

    RăspundețiȘtergere
  5. subscriu la ideea lui Black Angel; puzzle pe care il completezi in timp:)

    RăspundețiȘtergere
  6. Interesanta comparatia ta, cred ca cel mai adesea poposim in camera Compromisurilor.

    RăspundețiȘtergere
  7. @Nice: Da...compromisuri :D Cred ca este multa nevoie si de ele intr-o relatie care ne dorim sa mearga :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Te-am trecut si eu in blogroll. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. S. A. Exupery spunea ca :"Doi indragostiti nu trebuie sa se priveasca in ochi, ei tb sa priveasca in aceeasi directie"
    Cu ce as compara... Cu doi aripi ale unui porumbel care nu pot face nimic daca nu lucreaza impreuna...

    RăspundețiȘtergere
  10. @Unnousens: Foarte frumoasa comparatia :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Suntem 2 diamante, care ne slefuim. Diamantele slefuite isi arata pe deplin valoarea. Diamantele sunt cele mai bune prietene ale femeilor!

    RăspundețiȘtergere
  12. Relatiile is ca...."ceapa, au straturi"

    RăspundețiȘtergere
  13. Eu vad o relatie si ca o diferenta de potential, un schimb informational permanent. Pâna ca cei doi sa se cunoasca mai bine, acest flux nu prea are cum sa fie intrerupt. Problema e ca de la o anumita "vârsta" a relatiei incolo...vor fi necesare noi provocari. Oare sunt suficicente Sinceritatea, Comunicarea, Respectul, Dăruirea, Înţelegerea sau combinatiile dintre ele dupa mai multa vreme? Cum va rezista Comunicarea atunci când cunoasterea dintre parteneri e atât de amanuntita?

    RăspundețiȘtergere
  14. @Dragos: Interesanta intrebarea :) Inca nu am fost in aceasta situatie ca sa-mi dau seama cum ar sta lucrurile sau ce as face. Dar asa cum ai spus, cred ca tine foarte mult de provocari, de felul in care stim sa ne reinventam si sa continuam sa surprindem. Altfel, cred ca ajungem in subsolul cladirii, unde se afla Plictiseala, Plafonarea si curand parasim cladirea :D

    RăspundețiȘtergere