De multe ori ne complicăm viaţa, relaţiile! Liniştea ne devine atât de straină şi gândurile sumbre ne sunt la îndemană, mai ales atunci când există motive care ne indispun, dar pe care alegem să nu le exteriorizăm. Treptat, iau naştere din ce în ce mai multe intrigi ţesute în jurul unui punct. Uneori acel punct este real şi are importanţă, alteori nu reprezintă nimic, poate doar o exagerare menită să substituie un sentiment care a încetat să existe.Pentru problemele, gândurile fugare, în care se regăseste şi puţină teamă, cred că există o soluţie simplă: luăm câteva minute de pauză, zâmbim şi ne concentrăm pe ceva frumos. Curând uităm şi liniştea revine.
Când punctul este real şi problema ne macină, ce facem? Personal, consider că orice ar fi, cel mai bine este să acceptăm şi să îmbrăţişăm problemele pe care le avem. Oricât de drăguţi ar fi cei din jurul nostru, oricât de multe portiţe am căuta, doar de noi depinde să le găsim o soluţie.
Este simplu să ne plângem; mereu vom găsi pe cineva dornic să ne asculte şi să ne încurajeze. Dar unde duce asta? Cred că doar ne adâncim în depresia dată de existenţa acelor probleme. Este ca şi când ne condamnăm singuri: "nu pot face ceea ce îmi doresc pentru că am probleme". Urmând acest verdict, de multe ori ajungem să nu ne dăm seama că poate cea mai simplă soluţie este să nu ne mai gândim la ele, să fim indiferenţi, să lăsăm alte lucruri să acţioneze în mod normal.
Cred că pentru orice problemă există rezolvare, depinde doar de noi să fim dispuşi să ne implicăm şi să nu ne lăsăm doborâţi. Este comod să le amânăm sau să le cărăm după noi, dar nu facem decât să ne păcălim. Nu cred că are rost să facem asta, ci trebuie să avem curajul să le înfruntăm şi să păstrăm o atitudine pozitivă!
Voi ce soluţii propuneţi pentru rezolvarea problemelor?
Ai dreptate ca e mai simplu sa ne plângem. Ai dreptate ca o problema personala nu poate fi rezolvata, in cele din urma, decât tot personal. Si ai dreptate ca pentru orice problema exista rezolvare. Cu chestiunile astea trei sunt de acord.
RăspundețiȘtergereDar, personal nu sunt adeptul infruntarii...Poate ca n-ar fi rea nici o coabitare cu "problema". Asta e. Stii ca e acolo si, incepând de la un anumit punct, face parte din tine, te defineste.
cred ca esti persoana cea mai fericita !! ma bucur pentru tine! si te invidiez in acelasi timp :-*
RăspundețiȘtergeresolutiile le-am terminat de mult... a mai ramas una... cea definitiva!!
@Dragos: Cred ca si aceasta poate fi o solutie buna atat timp cat nu ne impiedica sau nu ne face sa renuntam la lucruri care ne plac, dar pe care nu le mai facem pentru ca avem acea problema. Cred ca este nevoie de multa stapanire de sine si de putina autosugestie, ca sa ajungem sa ne "intelegem" cu acea problema. Foarte interesanta aceasta solutie :)
RăspundețiȘtergere@Black Angel: Multumesc, dar mai este mult pana acolo :) Incerc doar sa gasesc un echilibru intre lucruri frumoase si probleme, astfel incat sa nu las problemele sa intervina in ceea ce vreau sa fac.
RăspundețiȘtergereSi care ar fi aceasta solutie definitiva?
Depinde acum de problema. De cele mai multe ori discutam cu ceilalti, nu ne plangem, le expunem situatia si asteptam sa aflam cum gandesc ei, cam ce ar face in locul nostru, ce masuri ar lua. Nefiind implicati, ei raman obiectivi si ne pot propune solutii interesante, salvatoare, ceva la care noi nu ne-am gandi niciodata. Pot veni cu o viziune noua asupra lucrurilor, care de multe ori e extrem de utila. Imi place sa cred ca discut, comunic, nu ca ma vait. Mi-ar parea rau sa stiu ca unii prieteni imi percep gresit atitudinea.
RăspundețiȘtergereMai sunt si cazurile in care problemele noastre nu au rezolvare...
@Summer: Asa cum spui, de multe ori discutam si asta cred ca ajuta. Ma refeream ca ne plangem, atunci cand vorbim intr-una numai despre acea problema, incat nici acei prieteni care ne asculta nu au ce solutii sa ne mai propuna. Sau ni le-au propus si considera ca nu trebuie sa le mai repete. Oricand de obiective si de interesante ar fi solutiile celor apropiati, in final facem tot ce simtim noi, chiar daca uneori ni se atrage atentia ca nu este bine ceea ce facem.
RăspundețiȘtergere