Vreme superbă de toamnă, un loc drag mie, o provocare destul de mare...şi minivacantă pană luni. Hmmm..să vedem ce o sa iasă şi de această dată.
Singurul gand pe care îl iau cu mine este: dacă am avea posibilitatea ca pentru o oră să lăsăm trecutul să facă parte din prezent, ce ar fi indicat să facem? Să ne testăm pentru a vedea dacă chiar am depăşit acel moment din trecut, să evitam o astfel de întâlnire sau...? Hmmm..dacă mai apoi trecutul va bântui din ce în ce mai mult prezentul? Ce să fie: o oră la răscrucea dintre trecut şi prezent sau doar prezent?
Din câte stiu eu, teoria spune ca trebuie sa traiesti in prezent si numai in prezent. Daca e vorba de un trecut care ti-ar putea redeschide rani pe cale de a se cicatriza, cu atât mai mult ar trebui evitat.
RăspundețiȘtergereDesi m-am convins de câteva ori ca aceasta teorie e corecta, eu unul as incerca si varianta propusa de tine, ca o ora trecutul sa faca parte din prezent. E un test interesant, desigur.
Sa ne spui daca l-ai trecut, in caz ca vrei sa-l faci :-)
Stii tu pilda aia cu prefacutul in stana de piatra... Acum nu stiu exact ce sa zic, depinde de trecutul fiecaruia... Eu as corecta vreo cateva chestii, dar in mare as lasa totul asa...
RăspundețiȘtergereNu musai pentru ca totul a fost roz, ci, pentru ca sunt de parere ca unele lucruri se intampla intr-un anumit fel din anumite motive.
@Dragos: Cel mai mult ma gandesc sa evit testul, dar inca exista tentatia sau mai mult de atat ca prezentul sa-i arate trecutului ca a invatat ceva, la modul frumos. Totusi cred ca e un test putin periculos, pentru ca uneori pretindem ca avem o intentie, dar ajungem sa fim chiar noi prada intentiei.
RăspundețiȘtergere@Iulia: Da, si mie mi-ar placea sa corectez unele lucruri. Dar in final poate ca e mai bine ca s-au intamplat asa. Aici e o situatie din aceea in care exista riscul ca trecutul sa vrea sa devina prezent si tentatia de a ceda exista. Fara sa mai conteze greselile de atunci, avem timp acum pentru altele :)
RăspundețiȘtergereOff, de ce trecutul ne bantuie neincetat, de ce nu ne lasa in pace sa ne traim linistiti si senini vietile? De ce se incapataneaza sa apara exact in momentul in care paream complet vindecati si iesiti de sub influenta lui nefasta? De ce nu poate ramane doar trecut si vrea sa fie si o parte din prezent. As alege prezentul, fara nicio imixtiune.
RăspundețiȘtergere@Nice: Da, nici eu nu stiu exact de ce uneori trecutul se incapataneaza sa ne testeze, sa reapara, sa ne complice putin echilibrul pe care credem ca l-am atins in prezent :(
RăspundețiȘtergereThank you :)
RăspundețiȘtergere