Upsy

Am oprit alarma de la ceas, cu gândul că în câteva minute o să mă trezesc, dar acele câteva minute s-au transformat în mult mai mult, aşa că de dimineaţă am fost ca Speedy Gonzales. În drum spre serviciu, zâmbetul discret dat de emisiunea mea favorită de la Guerilla, mai că s-a transformat într-un zâmbet de genul: “ce o fi avand de râde singură pe drum”. Am ajuns la serviciu şi în loc să-mi fac un ceai, m-am trezit cu cana şi cutia de cafea în mana. Internetul a făcut şi el figuri pentru o vreme, iar când şi-a revenit descopăr că banca mea de suflet s-a gândit să mai lanseze o promotie şi că vor produse separate. Deci, minunat . Spun de suflet pentru că nu e săptămâna în care să nu se gândească să mai modifice ceva, oricat de mic, iar de data aceasta nu a fost în sensul bun! Apoi m-am trezit mărturisind un lucru pe care de câteva zile evitam să-l spun. Upsy! Deci, aşa cum ar spune cineva: azi este miercuri, miercuri se întâmplă cele mai haioase lucruri sau de cele mai multe ori, totul iese exact invers. Upsy! Ori ziua de miercuri e de vină, ori sufăr de zăpăceală cronică.