Cu capul în nori...

O săptămână agitată, în care parcă nu există timp pentru nimic nou şi totul este contra cronometru. Cu toate acestea, este oficial: sunt cu capul în nori şi este atât de frumos acolo. E sursa mea de energie şi de zâmbet, de trăiri frumoase pe care simt nevoia să le dau mai departe. Acolo timpul trece altfel, am timp pentru mine, pentru ce îmi doresc şi mai ales pentru a-mi aminti că dincolo de cotidian se ascund atât de multe lucruri frumoase, care asteaptă să fie descoperite, experimentate, împărtăşite.

Până cand voi găsi puţin timp ca să mă gândesc la anumite lucruri pe care le-am învăţat sau observat de curând, vă invit printre nori, unde biletul de intrare este un zâmbet molipsitor.

Bilet de eliberare

Jocul a scăpat de sub control.Gesturi extreme, care nu te caracterizează. Dorinţa de a continua se contrazice cu dorinţa de a găsi soluţia ce îţi poate oferi un deznodământ favorabil..Au mai rămas doar câteva reguli ce nu ti se par corecte, dar poate că ele reprezintă adevărătul bilet de eliberare. Râvneşti la acea libertate, visezi la acea zi în care vei simţi doar linişte, iar tot tumultul de acum va fi doar o amintire trecătoare, asupra căreia nu trebuie să mai revii. Ce vei face? Eşti la un pas de bilet, dar încă nu ştii dacă ai puterea necesară. Poţi încălca câteva reguli personale pentru a atinge acea libertate? Curând poate vei uita că le-ai încălcat şi vei considera că un astfel de sfârsit este cheia pentru ceva mult mai frumos...