Culoarea fericirii..

Umbre albe şi umbre negre, umbre ce se întrec, umbre ce se întrepătrund , umbre numite de noi fericire şi nefericire. Ce îmi defineşte fericirea şi ce îmi defineşte nefericirea? De ce nu aş face din ele un pastel pentru zile colorate în care uit să-mi mai raportez stările la fericire sau la nefericire? De ce să pierdem zâmbetul şi să nu simplificăm lucrurile cât mai mult posibil?

Ne trecem viata în fericire şi în nefericire, chiar şi atunci când nu ne mai dăm seama. Alteori devenim prizionerii unei umbre şi din pacate de cele mai multe ori este umbra neagră. De ce atâtea griji, de ce atâtea frământări? Poate că nu există nici o nefericire absolută şi nici o fericire absolută şi chiar dacă de cele mai multe ori le trăim pe amandouă, de ce sa nu încercăm să capturăm cât mai mult din fericire? De ce, de multe ori, în loc sa ne îndreptăm spre fericire, ne plângem de nefericire şi uităm să mai ieşim din această stare? Poate ca e nevoie doar de un moment de luciditate pentru a depăşi această umbra neagră…

Ce înseamnă pentru voi fericirea şi ce culoare aţi vrea să îmbrace?