Tăcere...

Uneori avem nevoie doar de tăcere…Indiferent cât de grele sau de interesante sunt încercările prin care trecem, de multe ori simţim nevoia unui moment de răgaz, în care sa ne ascultăm doar pe noi pentru a ne regăsi..Apoi, urmăm tăcerea, o asociem cu toate acele gânduri care încă ne fac să revenim la lucruri care deja şi-au pierdut farmecul, dar încă îmbracă o formă atrăgătoare…Iar când suntem pe cale sa cedăm pentru a face iar acelaşi lucru, ne amintim că poate tăcerea aceasta care deja nu mai e forţată, ne poate face să ajungem mai uşor la acele lucruri noi pe care ni le dorim..

Poate că uneori tocmai prin aceasta tăcere învăţam să nu ne mai lăsăm influentaţi, dar mai ales în final, dupa ce am acceptat tăcerea, putem să zâmbim liberi de orice alt gând…